AVIZ

referitor la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 republicată

Analizând propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 republicată (nr.b25/10.02.2021), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/766 din 16.02.2021 şi înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D78/17.02.2021,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează negativ propunerea legislativă, pentru următoarele considerente:

1. Propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Intervenţiile legislative vizează, potrivit Expunerii de motive, reglementarea alocaţiei de hrană în unităţile spitaliceşti şi procedura de stabilire a acesteia.

Prin obiectul de reglementare, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare, iar în aplicarea art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, prima Camera sesizată este Senatul.

2. Întrucât propunerea legislativă are implicaţii asupra bugetului de stat, este obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului, în conformitate cu dispoziţiile art.111 alin.(1) din Constituţia României.

Totodată, sunt incidente prevederile art.15 alin.(1) din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare referitoare la obligativitatea întocmirii unei fişe financiare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de art.21 din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată.

3. Precizăm că Expunerea de motive nu respectă structura instrumentului de prezentare şi motivare, prevăzută la art.31 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, neprezentând referiri la motivul emiterii actului normativ, respectiv cerinţele care reclamă intervenţia normativă, la impactul socioeconomic (efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri, social, asupra mediului înconjurător, inclusiv evaluarea costurilor şi beneficiilor), impactul financiar asupra bugetului general consolidat, impactul asupra sistemului juridic, consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, activităţile de informare publică privind elaborarea şi implementarea acestuia.

Totodată, constatăm necorelarea între soluţiile legislative preconizate în prezenta propunere legislativă şi informaţiile cuprinse în instrumentul de prezentare şi motivare, în care se menţionează că „am reglementat noţiunea de alocaţie de hrană, am considerat că acest drept al pacientului asigurat trebuie prevăzut în mod expres în contractului cadru multianual la care fac referire dispoziţiile art.229 din Legea 95/2006”.

În acest sens, semnalăm că drepturile pacientului sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ asupra căruia nu se intervine prin prezenta propunere legislativă.

Precizăm că, potrivit considerentelor exprimate în Decizia Curţii Constituţionale nr.682 din 27 iunie 2012, „dispoziţiile art.6 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, republicată […], cu modificările şi completările ulterioare instituie obligaţia fundamentării actelor normative. […]. Lipsa unei fundamentări temeinice a actului normativ în discuţie determină, […], încălcarea prevederilor din Constituţie cuprinse în art.1 alin.(5) […]”.

4. Referitor la soluţiile preconizate, menţionăm că, potrivit dispoziţiilor art.61 alin.(2) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Prevederile modificate sau care completează actul normativ trebuie să se integreze armonios în actul supus modificării ori completării, asigurându-se unitatea de stil şi de terminologie, precum şi succesiunea normală a articolelor”.

În acest sens, semnalăm că soluţiile legislative referitoare la alocaţia de hrană, nu se încadrează tematic în cuprinsul Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează cadrul general în domeniul sănătăţii.

Astfel, precizăm că, potrivit art.167 alin.(1) din Legea nr.95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Ministerul Sănătăţii reglementează şi aplică măsuri de creştere a eficienţei şi calităţii serviciilor medicale şi de asigurare a accesului echitabil al populaţiei la serviciile medicale”.

Totodată, potrivit art.166 alin.(1) şi (2) din acelaşi act normativ, „spitalul asigură condiţii de investigaţii medicale, tratament, cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii”, şi „spitalul răspunde, în condiţiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nozocomiale, precum şi pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienţilor.”

Menţionăm că normele la care face referire art.166 alin.(1) au fost aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.961/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi private, tehnicii de lucru şi interpretare pentru testele de evaluare a eficienţei procedurii de curăţenie şi dezinfecţie, procedurilor recomandate pentru dezinfecţia mâinilor, în funcţie de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcţie de suportul care urmează să fie tratat şi a metodelor de evaluare a derulării şi eficienţei procesului de sterilizare, cu modificările ulterioare.

În plus, precizăm că potrivit art.229 alin.(1) şi (2) din actul normativ de bază, „asiguraţii au dreptul la un pachet de servicii de bază în condiţiile prezentei legi”, iar „drepturile prevăzute la alin.(1) se stabilesc pe baza contractului-cadru multianual, care se elaborează de CNAS în urma negocierii cu Colegiul Medicilor din România, denumit în continuare CMR, Colegiul Medicilor Stomatologi din România, denumit în continuare CMSR, Colegiul Farmaciştilor din România, denumit în continuare CFR, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, denumit în continuare OAMGMAMR, Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor, denumit în continuare OBBC, precum şi în urma consultării cu organizaţiile patronale, sindicale şi profesionale reprezentative din domeniul medical. Proiectul se avizează de către Ministerul Sănătăţii şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat pentru anul în care urmează să se aprobe un nou contract-cadru.”

De asemenea, conform art.229 alin.(4) din acelaşi act normativ, „CNAS va elabora norme metodologice de aplicare a contractului-cadru, în urma negocierii cu CMR, CFR, CMSR, OAMGMAMR, OBBC, precum şi cu consultarea organizaţiilor patronale, sindicale şi profesionale reprezentative din domeniul medical, care se aprobă anual prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pentru anul pentru care se aprobă noile norme metodologice. Pentru primul an de valabilitate a hotărârii Guvernului de aprobare a contractului-cadru, normele metodologice intră în vigoare odată cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (2).”

Menţionăm că, în prezent, contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate este aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.140/2018, cu modificările şi completările ulterioare.

În acest sens, semnalăm că, într-o situaţie similară, Curtea Constituţională a reţinut în considerentele Deciziei nr.494/2013 că „acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi consacrate de art.61 alin.(1) din Constituţie şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă”, iar în considerentele Deciziei nr.777/2017 a arătat că „Parlamentul, arogându-şi competenţa de legiferare, în condiţiile, domeniul şi cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituţie, viciu care afectează legea în ansamblu.”.

Menţionăm că Ministerul Sănătăţii, este autoritatea competentă în domeniul sănătăţii.

De asemenea, precizăm că, de lege lata, alocaţia de hrană este reglementată în Hotărârea Guvernului nr.429/2008 privind nivelul alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice, cu modificările ulterioare.

Astfel, potrivit art.1 din actul normativ menţionat, „începând cu luna mai 2008, nivelul alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice este cel prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre”.

Totodată, precizăm că, în anexa la Hotărârea Guvernului nr.429/2008, cu modificările ulterioare, este stabilit nivelul alocaţiei de hrană pentru fiecare categorie de pacienţi în funcţie de afecţiunile acestora.

De asemenea, semnalăm că, potrivit notei de subsol din finalul anexei menţionate, „nivelul alocaţiilor de hrană cuprinse în prezenta anexă este maximal; acesta poate fi majorat prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pentru spitalele din subordinea acestora, cu suportarea de către acestea, din bugetele proprii, a cheltuielilor suplimentare, precum şi la solicitarea persoanelor fizice beneficiare, care vor suporta cheltuielile suplimentare corespunzătoare”.

Ca urmare, considerăm că soluţia legislativă propusă nu ar trebui promovată sub forma legii, ca act juridic al Parlamentului, ci prin intervenţii asupra Hotărârii Guvernului nr.429/2008, cu modificările ulterioare, care reglementează aspectele referitoare la nivelul alocaţiilor de hrană din unităţile spitaliceşti sau prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pentru spitalele din subordinea acestora.

5. Faţă de cele mai sus menţionate, apreciem că soluţia legislativă preconizată ar trebui reconsiderată în totalitate, în vederea respectării dispoziţiilor legale, întrucât, în forma prezentată, aceasta nu poate fi promovată.

PREŞEDINTE

Florin  IORDACHE

Bucureşti

Nr.